Te mau huru moni

Te moni ha’amatara’a, te fa’a’ohipara’a faufa’a, te mau tauturu, te mau tārahu e aore rā te mau faufa’a a te ta’ata iho : e rave rahi mau rave'a tā ‘outou, tei te huru īa o te fāito pa’ari o tā ‘outou ‘ōpuara’a.

Capitaux

Te tumu faufa’a no te ha’amatara’a

Na teie tumu faufa’a e fa’ati'a ia ‘outou ‘ia aufau i te mau ha’amāu’ara’a matamua a te taiete e ‘ia aufau i te mau mea fifi ‘ia aufau e te fa’anahora’a o te fare moni, te hina’aro ihoa rā i te moni ‘ohipa putu. E riro teie faufa’a ei niu pa’ari no te ‘ōpuara’a ē e nehenehe te reira e huti mai i te mau fa’anahora’a moni rau – mai te mau fare moni – o te horo'a mai i te tahi atu mau rave'a no te aufau i te fa’a’ohipara’a moni : Te aifaītora’a, e mea faufa’a roa no te ha’amata i te hō’ē ‘ōpuara’a tapiho’ora’a, o te moni īa e horo'ahia e te feiā i ha’amau i te hō’ē ‘ōpuara’a. E nehenehe tā rātou e horo'a mai i te moni no roto mai – te moni ha’aputu a te ta’ata iho, te aufaura’a a te mau fēti’i na roto i te mau ‘ō e aore rā te tārahu – e aore rā, no rāpae mai : te fa’a’ohipara’a moni āmui, te tārahu a te ta’ata iho.

E mea pinepine teie pūpū i te riro ei tauturu rahi no te feiā taiete, i te pae mōrare e i te pae moni. Teie rā, te vai ra te tahi mau ‘ohipa e ti’a ‘ia ravehia no te fāna’o i te ti’ara’a maita’i e te mau mana tute e no te ha’amau i te hō’ē fa’anahora’a i mua i te ture no te hō’ē tārahu ‘utuāfare, no te pāruru ia ‘outou iho e no te ‘ape i te mau amahamahara’a. E nehenehe e papa'i i te hō’ē « parau fa’ati’a » i rotopū i na pae e piti.

Tārahu hanahana

Te tārahu hanahana o te hō’ē īa tārahu aita e moni ‘āpī e aore rā, aita e ha’apāpūra’a. Ua fa’ata’ahia te reira no te feiā ha’amau e te feiā ho’o mai i te mau taiete o te pāturu nei i te hō’ē ‘ōpuara’a pāpū. E rave rahi fa’anahonahora’a e horo’a nei i teie huru tārahu, e mea pinepine e aufauhia te hō’ē tuha’a aore ra te ta’ato’ara’a e te Hau aore ra te ta’ato’ara’a o te mau mana fa’atere o te fenua. I Pōrīnetia Farāni, na te Initiative Polynésie e horo'a i teie huru tārahu, o te nehenehe e horo'a i te tauturu e te hō’ē « ta’ata turu », o te pe’e i te fa’atere o te ‘ōpuara’a i te ha’amatara’a.

Te tārahu a te ta’ata iho o te tahi atu īa huru aufaura’a moni. E mea pinepine te reira i te fa’a’ohipahia mai te peu e te rave ra te ta’ata fa’atere i te ‘ohipa ē e moni tāna.

fa’a’ohipara’a moni na te ta’ato’a

Ua fa’anahohia te fa’a’ohipara’a moni āmui i ni'a e 3 huru rahi :

  • Te moni tauturu : e aore rā, aita, no te mau ‘ōpuara’a na'ina'i ;
  • Moni tārahu : moni tārahu e aore rā aita e ‘āpī ;
  • Te moni na roto i te tu’ura’a faufa’a : te hō’ē tino moni tei horo'ahia ei taui i te mau parau pārurura’a. I Pōrīnetia, te pūpū nei te fa’anahora’a Invest in Fenua i te rave'a no te fāna’o i teie huru moni.

Te feiā e nehenehe e tu’u i te moni

Te imira’a īa i te mau ta’ata e aore rā te mau fa’anahora’a o te tu’u i te moni i roto i tā ‘outou taiete ‘ia ha’amauhia te reira. O vai teie mau ta’ata tu’u moni ?

« Te love money » o te hō’ē īa horo’ara’a moni na te feiā tei herehia e ‘outou (te mau fēti’i, te mau hoa, te ‘utuāfare). E titau te reira i te tāpa’ora’a i te faufa’a a te taiete (S.A.R.L., S.A.S. aore ra S.A.) ē e horo'a i te mau ti’ara’a i te feiā aufau, tei pi’i-ato’a-hia te mau 3F : ‘utuāfare, hoa e te fēti’i.

E horo'a teie huru moni i te feiā herehia e ‘outou i te rave'a no te turu ia ‘outou i te pae moni ma te ‘ore e riro mai ei fatu faufa’a rahi.

Te mau mērahi no te ‘ohipa

Te aufau nei te mau Business Angels aore ra te mau ta’ata tu’u moni fāna’o i te mau ‘ōpuara’a ‘āpī e te aravihi rahi i te pae no te haerera’a i mua. E mea pinepine rātou i te riro ei mau ta’ata rave ‘ohipa aravihi o te hina’aro nei e pāturu i te mau u'i āpī o te feiā rave ‘ohipa e o te pūpū nei, ta’a’ē atu i te aifaītora’a, te aravihi, te hō’ē fa’anahora’a e te mau aravihi i roto i te taiete.

Te tumu faufa’a – tāfifira’a o te hō’ē īa huru ha’amāu’ara’a no te mau taiete ‘āpī e nehenehe e tupu i mua e aore rā no te mau taiete e hina’aro ra e tupu i te rahi. Ua niuhia teie parau tumu i ni'a i te tāpa’ora’a i te faufa’a a te taiete (aita i tāpa’ohia i ni'a i te ho’ora’a faufa’a) ei fa’aho’ira’a i te mau tuha’a faufa’a rahi. Te pūpū nei te Sofidep i te faufa’a putu e te faufa’a putu ta’a’ē no te mau taiete fa’anahora’a ‘āpī e te mau taiete ‘āpī no Pōrīnetia.

Te mau tārahu ta’a’ē

E tano ato’a te feiā e fa’atupu i te taiete e te mau taiete e hina’aro ra e haere i mua e fa’a’ohipa i te tārahu a te fare moni. Tera rā, ‘e’ere o te mau fare moni ana'e te pūpū nei i teie mau tārahu.

Mai te peu ē e’ita tā ‘outou moni putu e nava’i no te aufau i tā ‘outou ‘ōpuara’a, e nehenehe tā te mau fare moni e horo’a i te hō’ē tārahu no te tapiho’ora’a. E mea fifi a'e ‘ia noa’a mai te reira i te tahi atu mau huru moni no te mea e mea pinepine te mau fare moni i te ha’apa’o maita’i e te titau nei rātou i te hō’ē parau fafau. Tera rā, e tārahu pāpū teie o te ha’apāpū i te maita’i o tā ‘outou ‘ōpuara’a i te pae fa’arava’ira’a faufa’a. Ua niuhia te tītaura’a i te hō’ē tārahu i te fare moni i ni'a e 3 tuha’a faufa’a roa :

  • Te hō’ē ‘ōpuara’a papu maita’i : E ti’a ia ‘outou ‘ia ha’apāpū i te fare moni ē e manuia tā ‘outou taiete ē e nehenehe ‘outou e fa’aho’i i tā ‘outou tārahu ma te hape ore. No te rave i te reira, e ti’a ia ‘outou ‘ia hamani i te hō’ē tupura’a ta’ato’a e te tano, e tae noa atu i te hō’ē tāpura ‘ohipa hu'ahu'a e te pāpū.
  • Te hō’ē ‘ōperera’a ‘aifāito i rotopū i te faufa’a moni e te faufa’a moni tārahu hia : E nehenehe te reira e ‘opere i te mau fifi i rotopū i te fare moni e te fatu o te ‘ōpuara’a.
  • Te mau rave'a moni rau : E tu'ati te reira i te mana'o na mua atu. Mai te mea ē, ua ōperehia te mau fifi i ni'a i te mau rave'a moni ta’a’ē, e iti mai īa te reira no te ta’ata tu’u moni tāta’itahi. E ha’apāpūra’a ato’a te reira i mua i te mata o te fare moni ē, e au ra e mea maita’i tā ‘outou ‘ōpuara’a e ua ha’apāpū te reira i te tahi atu mau fa’anahora’a moni.

Te ADIE (Association pour le droit à l’initiative économique) o te hō’ē īa ta’atira’a farāni o te fa’ati’ara’a īa i te mau ra’atira ato’a o te ‘ōpuara’a ‘ia fari’i i te moni no te ha’amau i ta rātou taiete, te feiā ihoa rā aita tō rātou huru orara’a e fa’ati’a ‘ia rātou ia fari’i i te moni tārahu i te fare moni (te feiā ‘imi ‘ohipa, ei hi’ora’a).

I Pōrīnetia Farāni, e rave rahi mau piha ‘ohipa tā te ADIE i Tahiti e i te tahi atu mau motu. E horo'a te reira i te mau ta’ata ato’a i te rave'a no te horo'a i te moni e tae atu i te 1,4 mirioni XPF, noatu te ti’ara’a e te toro'a. E horo'a ato’a te ta’atira’a i te hi'opo'ara’a no te mau ‘ōpuara’a tāta’itahi tāna e tauturu nei.

E nehenehe tā te mau ta’ata tuha’a taiete o te hō’ē taiete e « horo'a » i te moni i te taiete mai te mea ē, te fa’aruru ra oia i te hō’ē hina’aro moni. E tu’uhia teie moni i roto i te mau tārahu o te tāpura faufa’a a te taiete i roto i te mau mea tei parauhia te « mau ‘āfata moni a te mau ta’ata tuha’a taiete ». E aufauhia teie tārahu ē e nehenehe te reira e aufauhia i te moni ‘āpī. E fa’arirohia teie mau ‘āfata moni ei " moni putu iti " ē e ha’apūai te reira i te fa’anahora’a moni a te taiete.

Te aufau nei te Sofidep i te mau ‘ōpuara’a no te ha’amaura’a i te mau taiete o rātou ana'e iho e aore rā na roto i te aufaura’a i te moni e te mau fare moni, no te mau tuha’a ato’a (ta’a’ē atu i te fare moni, te pārurura’a, te fenua e te fare toa ‘ōperera’a rahi) na roto i te ha’apa’ora’a i te tahi mau mea ta’a’ē no ni'a ia Pōrīnetia, e te mau tārahu ihoa rā i te mau motu ātea e aore rā, i te tahi mau tuha’a ‘ohipa. Te aufau nei te P.A.C.E. tārahu tauturu i te ha’amaura’a taiete i te ha’amaura’a i te mau TPE e tae atu i te 5 mirioni farāne CFP.

Te pūpū nei te Fenua e te Hau i te mau fa’aitoitora’a no te tute (tauturu, tārahu maita’i, e te tahi atu ā) no te fa’aitoito i te ha’amāu’ara’a moni e te fāra’a mai o te mau ‘ōpuara’a ‘āpī.

Fa’ati’amāra’a i te tute

Te fa’a’orera’a i te tute, o te hō’ē īa fa’aitoitora’a no te fa’ati’a i te feiā aufau ‘ia tu’u i te moni i roto i te hō’ē taiete no te fari’i i te hō’ē tārahu tute. E nehenehe ato’a tā te mau taiete e āmui atu i roto i te ha’amāu’ara’a ti'a, na roto i te tu’ura’a i te moni i roto i tā rātou iho fa’anahora’a mai te mea ē, te ti'aturi nei rātou i ni'a i te hō’ē o te mau tuha’a o te ‘ohipa fa’arava’ira’a faufa’a.

  • te fa’a’orera’a tute LODEOM (Loi pour le Développement Économique des Outre-Mer) o te fa’ati'a ia ‘outou ‘ia fari’i i te moni no roto mai i te mau tute nō te fenua farāni mai. E fa’ataehia te mau anira’a no te fari’i i te reira i te mau taiete ta’a’ē no te fa’ati’amā i te tute ;
  • Fa’ati’amāra’a i te tute no te patura’a, te tai'ara’a, te mau ‘ohipa fa’a’apu e te mau ‘ōpuara’a rātere e te DGAE – pāpa’i parau nō te mau parau fa’ati’a tute;

Te mau tauturu a te Fenua e fa’aterehia e te DGAE e te DGEN

E hi’opo’ahia te hō’ē tuha’a rahi o te mau moni tauturu a te tuha’a fenua e te Fa’atere rahi no te mau ‘ohipa fa’anava’ira’a faufa’a (DGAE).

  • Tauturu no te mau tauiha’a a te mau taiete na'ina'i (AEPE) no te ho’ora’a mai i te mau tauiha’a ‘āpī e te fa’aineinera’a i te mau vāhi i fa’ata’ahia no te ‘ohipa. Tauturu a te hau e tae atu i te 50% o te moni tu’ura’a moni ma te ‘ore e tute e tae atu i te hō’ē ‘ōti’a e 3 000 000 farāne CFP.
  • Tauturu no te ha’amaura’a e te fa’a’āpīra’a i te mau fare toa na'ina'i e te mau fare tāmā’ara’a (APCR) no te mau fare toa e te mau fare tāmā’ara’a no te ha’amaita’i i te nehenehe o tā rātou vāhi ho’ora’a. Tauturu a te hau e tae atu i te 50% o te moni tu’ura’a moni ma te ‘ore e tute e tae atu i te hō’ē ‘ōti’a e 5 000 000 farāne CFP.

Te pūpū nei te Fa’atere rahi no te fa’anava’ira’a faufa’a roro uira (DGEN) i te mau fa’anahora’a rau no te tauturu i te pae moni no te mau ‘ōpuara’a no ni'a i te mau tuha’a no te hoho'a fa’aro’o, te hoho'a teata e te hāmanira’a roro uira.

Te tahi atu mau tauturu no te tuha’a fenua :

‘Ia au i te tuha’a ‘ohipa o tā ‘outou ‘ōpuara’a, te vai ra te mau tauturu e fa’aterehia e te mau fa’anahonahora’a ta’a’ē mai te tuha’a no te rātere, te fa’aterera’a no te ‘ohipa fa’a’apu (DAG), te piha fa’atere no te mau faufa’a o te moana, te ‘ohipa rima’ī tumu, e te vai atu ra.

Te mau moni fāna’o no te mau tata’ura’a no te ha’amaura’a i te taiete

E rave rahi mau tata'ura’a e te tahi atu mau pi’ira’a no te mau ‘ōpuara’a o te fa’anaho-tāmau-hia nei i te fenua tāpiri e i te fenua nei no te ha’amāuruurura’a i te mau ‘ōpuara’a ‘āpī roa a'e. Ta’a’ē noatu i te horo’ara’a i te tauturu rahi i te tahi taime ‘ia upo’oti’a ‘outou, ua riro teie mau tata'ura’a ei rave'a maita’i roa no te fa’a’ite i tā ‘outou taiete no a muri a'e e no te fa’ananea i tā ‘outou fa’anahora’a toro'a.

Te faufa’a moni fa’a’ohipahia a te ta’ata iho, o te hō’ē īa huru moni i reira te hō’ē ta’ata tu’u moni e fa’aoti ai i te horo'a i te moni i te hō’ē taiete na roto i te hō’ē ‘ōpuara’a no te ha’amaura’a e aore rā no te patura’a i te hō’ē tuha’a i roto i te hō’ē taiete. E pāhono teie rave'a no te aufaura’a i te mau fifi huru rau e te vai ra te mau ture ta’a’ē.

Te mau maita’i o te mau faufa’a tumu fa’a’ohipahia a te ta’ata iho

E horo'a te mau faufa’a moni fa’a’ohipahia i te ta’ata fa’atere o te ‘ōpuara’a, e nehenehe ato’a rā oia e aufau i te moni tārahu mai te mea e titauhia. No reira, ua riro te reira ei monora’a aore ra ei tauturu i te tārahu a te fare moni. E nehenehe ato’a te faufa’a moni fa’a’ohipahia e ha’aputuputu i tā tātou moni ma te ‘ore e fa’arahi i tāna tārahu. I te pae hope’a, e nehenehe tā te feiā tu’u faufa’a, tei ‘ite pinepine i roto i te ao o te ‘ohipa taiete, e hōpoi mai i tā rātou aravihi e tā rātou ‘ohipa. E fa’aō mai rātou i roto i te fāito o te fa’anahora’a ma te ‘ore roa e ha’afifi i te fa’aterera’a o te taiete i te mau mahana ato’a.

Te mau huru tumu faufa’a fa’a’ohipa ta’a’ē

Te parau tumu o te ho’ora’a moni o te tu’ura’a īa i te moni i roto i te taiete, ē e noa’a mai i te ta’ata ho’o moni te mau tuha’a taiete aore ra te mau tuha’a i roto i te taiete. ‘Ia au i te fāito o te tupura’a o te taiete e tōna ea i te pae moni, e nehenehe tā te feiā ho’o moni e rave i te mau huru tumu faufa’a fa’a’ohipa ta’a’ē.

Te tumu faufa’a- tāfifira’a

Tei roto te tumu faufa’a- tāfifira’a, tei roto ato’a i te ha’amaura’a i te hō’ē taiete e aore rā, i roto i te mau tuha’a matamua o te tupura’a o te mau taiete ‘āpī e nehenehe e tupu rahi. Noatu ē, e ‘ohipa ataata te reira no te ta’ata tu’u moni, e nehenehe ato’a rā te reira e riro ei ‘ohipa ho’ona ta’a’ē.

Te tumu faufa’a no te fa’ahotura’a

E fa’ati’a te reira i te feiā tu’u moni ‘ia ho’o mai i te mau parau ti'a no roto mai i te hō’ē taiete tei pa’ari ‘ā’ena. E fa’a’ohipahia teie mau moni no te fa’arahi i te ‘ohipa (te hāmanira’a i te mau tauiha’a ‘āpī, te māra’ara’a o te hāmanira’a, te ho’ora’a mai i te mau tauiha’a ‘āpī, te tihepura’a, e te tahi atu ā). No te ta’ata ho’o faufa’a, e mea iti a'e te fifi i te faufa’a ‘āpī, no te mea ua ma'iri te taiete i te ha’amatara’a pāpū ‘ore e ua nehenehe ‘ā’ena ‘ia ha’apāpū i tāna ‘āpī.

Te tumu faufa’a no te tauira’a

Na teie huru faufa’a e fa’ati’a i te hō’ē taiete e fifi ra ‘ia tu’u i te moni no te ha’apāpū i tōna orara’a e no te fa’a’api i tōna fa’a’āpīra’a. Mai te peu ē tei roto te hō’ē taiete i te hō’ē fifi i te pae moni, e’ita roa atu e nehenehe e fāna’o i te moni a te mau fare moni. Te tauira’a o te moni o te rave'a maita’i roa īa no te fari’i i te moni e titauhia no te fa’ati’a i te taiete ‘ia ha’amata fa’ahou ma te hau. Ta’a’ē noatu i te reira, e āmui itoito te feiā ho’o moni i roto i te fa’a’ohipara’a i te hō’ē fa’anahora’a ‘āpī e na roto i te reira, e tauturu rātou i te feiā fa’atere ‘ia fa’a’api e ‘ia pāturu i tā rātou taiete.

Te tumu faufa’a nō te tauira’a

E fa’a’ohipahia te moni ho’o mai ‘ia tauihia aore ra ‘ia ho’ohia te hō’ē taiete, ‘ia hina’aro iho ā rā te hō’ē fatu faufa’a rahi e ho’o i tāna mau tuha’a. E pinepine teie fa’ahotura’a Leveraged buy-out (LBO) i te ho’o mai i te taiete na roto i te tārahu a te hō’ē taiete tei ha’amauhia no teie tumu.

‘imi i te feiā tu’u moni

E nehenehe te feiā ho’o moni e riro ei mau ta’ata aore ra ei mau fa’anahora’a ta’a’ē. E ti'a ia ‘outou ‘ia ha’apāpū ia rātou i te manuīara’a o tā ‘outou ‘ōpuara’a e tae noatu i te mau rave'a no te fa’atupura’a i te reira, na roto ihoa rā i te fa’a’itera’a ia rātou i tā ‘outou fa’anahora’a ‘ohipa.

No te ‘imi i te hō’ē ta’ata tu’u moni, te vai ra e rave rahi rave'a e vai ra no ‘outou :

  • A ani i te mau business angels, oia ho'i, te mau ta’ata tu’u moni tei ineine i te aufau i te mau tino moni rahi, mai te 1 000 000 F CFP, ma te mau ‘ōpuara’a faufa’a rahi. E nehenehe te reira e riro ei mau ta’ata tā ‘outou i matau e aore rā, ei feiā ho’o moni no roto mai i te hō’ē fa’anahora’a o te mau business angels.
  • A ani i te Sofidep, o te pūpū nei i te hō’ē pūpūra’a moni na te ta’ata iho. No te ‘ite hau atu ā no ni'a i tā mātou pāturura’a