tā’outou piha

E mea ti'a ‘ia fa’atanohia te mā’itira’a o tā ‘outou piha i tā ‘outou mau hina’aro e tā ‘outou mau rave'a moni. Te vai ra e rave rahi mau huru tārahu tapiho’ora’a e ti'a ia ‘outou ‘ia ha’apa’o.

Fa’a’itera’a i tā ‘outou piha

E ti’a i te mau taiete e ha’amauhia ra ‘ia fa’a’ite i te vāhi vaira’a o te fare toro’a aore ra tapiho’ora’a, i te hō’ē ā vāhi i reira te ‘ohipa toro’a e tupu ai. E ravehia teie parau ‘ia tāpa’ohia te reira i roto i te puta tapiho’ora’a e te mau taiete (RCS). E ti’a ‘ia fa’atanohia te mā’itira’a i te vāhi i ni’a i tā ‘outou mau hina’aro e tā ‘outou mau rave’a i te pae moni. No te feiā ha’amau taiete, e mea fifi ‘ia feruri i te ho’ora’a mai i te hō’ē fare, aua'e rā te vai ra te tahi atu mau rave'a na ‘outou.

Te horo'a nei te CCISM i te mau fare ha’a tau poto i raro mai i te 3 matahiti e no te hō’ē tau e 30 ‘āva’e, ‘ia nehenehe ia rātou ‘ia ha’amau ia rātou iho ma te moni iti a'e e ‘ia tāmata i tā rātou mana'o e ta rātou terera’a ma te fa’aiti i te mau hōpoi’a. No te mau taiete hāmanira’a, tauira’a aore ra ha’a na'ina'i e te tanotano. Aita te mau fare ha’a tau poto i matara i te mau taiete tapiho’ora’a, oia hoi te mau taiete aravihi i roto i te ho’ora’a mai e te ho’ora’a fa’ahou i te mau tauiha’a aore ra te mau tao'a tumu, e tae noa atu i te mau taiete e ‘imi ra i te mau vāhi ha’aputura’a.

Ua fa’ata’ahia te parau ‘aitārahura’a tapiho’ora’a no te mau taiete e rave nei i te hō’ē ‘ohipa tapiho’ora’a, tapiha’a e aore rā, rima’ī. Te vai ra i roto e rave rahi mau ‘īrava ta’a’ē o te ti’a ‘ia hi’opo’a - maita’i - hia i te mau taime ato’a, no te mea e nehenehe te reira e āmui mai i te mau ha’amāu’ara’a aita i fa’ata’ahia i roto i te tāpura moni no te ha’amaura’a i te taiete, e tae noa atu i te mau fifi no te fa’a’ohipara’a i tā ‘outou ‘ohipa. A ha’apa’o maita’i i te parau ‘aitārahura’a tapiho’ora’a « parau vaha », a ha’apāpū e, ua pāpa’ihia te mau tītaura’a ato’a.

E tino moni teie e aufauhia e te ta’ata tārahu i te ta’ata tārahu e haere, no te fari’i iho ā rā i te mau ti’ara’a rau i fa’aauhia i roto i te tārahu tapiho’ora’a e vai nei: te fa’aho’ira’a i te ti’avarura’a, te ti’ara’a no te fa’a’āpīra’a, e te vai atu ā. No reira, e titauhia te ti’ara’a no te parau ‘aitārahura’a mai te peu noa e hina’aro te taiete e ha’amau i roto i te hō’ē fare tei raro ‘ā’ena i te hō’ē tārahu tapiho’ora’a.

E tu'ati te ho’ona i te parau ‘aitārahura’a, terā rā, mai te mea ē, e ha’amauhia te reira i roto i te hō’ē vāhi ta’ata ‘ore. I muri iho, e aufauhia te moni i anihia i te fatu fare. E nehenehe e 2 huru ta’a’ē i roto i te ho’ona :

  • Fa’aho’ira’a no te ti’avarura’a e te parau ‘aitārahura’a no te fa’a’āpīra’a
  • Te moni tārahu fare hau

E mea ti'a ‘ia ha’apāpūhia te huru o te ho’ona i roto i te tārahu tapiho’ora’a, no te mea e fa’autu’ara’a te reira i te tute no te fatu fare e no te ta’ata tārahu. Mai te mea ē, e aufau te reira, e’ita te ho’ona e aufauhia e te fatu fare e e’ita ato’a e riro ei ha’amāu’ara’a no te ta’ata tārahu. Mai te mea ē, e moni tārahu hau teie, e mea ti'a i te fatu fare ‘ia fa’a’ite i tāna ho’ona ei moni ‘āpī no te faufa’ara’a ē e nehenehe te ta’ata tārahu e fa’ariro i te reira ei ha’amāu’ara’a e nehenehe e fa’aitihia. Tera rā, e mea ti'a ia ōperehia te fa’aitira’a tute i roto i te roara’a o te tārahu.

Te vai ra i roto i te hō’ē parau ‘aitārahura’a tapiho’ora’a te hō’ē parau ta’a’ē, oia hoi, e nehenehe noa ta te taiete e rave i te huru ‘ohipa i fa’ahitihia i roto i te parau fa’aau. No reira, mai te peu e te fa’ata’a ra te hō’ē parau ‘aitārahura’a tapiho’ora’a e na te hō’ē taiete mā’a ana'e e nehenehe e fa’aea hia i taua vāhi ra, e’ita īa ‘outou e nehenehe e ha’amau i te hō’ē fare toa no te mau tauiha’a aravihi roa i reira. Tera rā, e nehenehe e ani i te fatu fare ‘ia fa’aiti i te tārahu, aore ra ‘ia ta’a’ē i te rave’a ‘āpī, ‘ia nehenehe oia e rave i te hō’ē ‘ohipa ‘āpī i roto i te fare.

E mea ti'a ‘ia ha’apa’o maita’i i te ta’ato’ara’a o te parau fa’aau, ē :

Tute fenua – Na te ta’ata tārahu ānei te hōpoi’a ē, mai te mea ē, eaha te moni ?

Te mau ha’amāu’ara’a tārahu – eaha te aura’a e na te ta’ata tārahu ānei ?

Te mau ture o te fatura’a ‘āmui – Te vai ra ānei, ei hi’ora’a, te mau hora ‘īritira’a tei fa’ahepohia e aore rā tei ta’otiahia ?

Eiaha e ha’amarirau i te ani i te fare ‘oire mai te peu e te fa’aineinehia ra te tahi ‘ohipa i taua vāhi ra, o te nehenehe e ha’afifi i te terera’a i mua i te fare e peneia'e paha i tā ‘outou mau hōani, tei te huru īa o tā ‘outou ‘ohipa.

E nehenehe e tārahu iti fa’ahou i te hō’ē fare i te hō’ē taiete o te tārahu e o te fatu ra i te hō’ē tārahu tapiho’ora’a. E aufau noa ‘outou i te tārahu e te hō’ē tuha’a o te mau ha’amāu’ara’a, e aita e ti'ara’a no te tārahu e aore rā, no te ‘ho’ona. Tei raro a'e te tārahura’a i te parau fa’ati'a a te fatu o te fare.