Te āraira’a e te ‘imi i te rave’a nō te ha’apae i te mau fifi
A fārerei i tā mātou mau mana'o tauturu no te arai i te mau fifi e te mau rave'a e vai ra no te fa’a’āfaro i te reira.
Ei fatu taiete, e fa’aruru ‘outou i te mau fifi, na te āraira’a i te reira e fa’ati’a ia ‘outou ‘ia vai hau noa e ‘ia ha’apāpū i te vai maoro o tā ‘outou ‘ohipa. Teie te tahi mau mana'o tauturu no te tauturu ia ‘outou ‘ia ‘ite i te mau fifi e ‘ia fa’a’āfaro i te reira hou te fifi e ino roa ai.
‘Ia ‘ite ‘oi’oi ana'e ‘outou i te mau tāpa’o o te fifi, e ‘ōhie ato’a īa ‘ia fa’a’āfaro i te reira. ‘E’ere noa te mau fifi i te pae moni. E nehenehe te reira e fa’a’ohipahia (aita i manuia, ua ino te mātini, ua taere te hāponora’a, e te tahi atu ā), i te pae tōtiare (te mārōra’a e te hō’ē rave ‘ohipa e aore rā, i te hō’ē ta’ata tuha’a taiete), i te pae no te ture (te hō’ē fa’anahora’a ture ‘āpī, e te tahi atu ā) e aore rā, i te hō’ē ‘ohipa no rāpae mai (te mau tāfifi). E mea ti'a ia ‘outou ‘ia vai ara noa e eiaha roa e ha’amo’e i te mau tapa'o fa’aarara’a e nehenehe e tupu i roto i te orara’a o tā ‘outou taiete :
- Te topara’a o te moni ‘āfata : Noatu e mara’a tā ‘outou ho’ora’a moni, e nehenehe te nava'i ‘ore o tā ‘outou moni ‘āfata e arata'i i tā ‘outou taiete i te pau ;
- Te taere i te aufaura’a i te feiā ho’o tao'a, te feiā rave ‘ohipa e aore rā te feiā rave ha’a ;
- Te fa’aitira’a i te nūmera o te mau poro'i aore ra te fa’ahepora’a ia fa’atopa i tā ‘outou mau ho’o no te fa’aruru i te tata'ura’a, ma te ataata e e’ita e ‘āpī fa’ahou
- Te topara’a o te maita’i o te tavinira’a e aore rā, o te tauiha’a ;
- Te ‘erera’a i te mōrare o te pūpū e aore rā, te māra’ara’a o te mārōra’a i roto i te pūpū. E nehenehe te reira e tupu no te hō’ē fa’aterera’a tano ‘ore e aore rā, no te hō’ē huru ta’ata ha’afifi te huru, no te pāpū ‘ore ato’a rā i te pae fa’arava’ira’a faufa’a e aore rā, no te rohirohi rahi ;
Te hi'opo'ara’a i te taiete
Te hi'opo'ara’a i te taiete o te hō’ē īa mauha’a hi'opo'ara’a o te fa’ati’a i te hi'opo'ara’a i te mātete, te tata'ura’a, e te mana’o tata'u o tā ‘outou taiete. E mauha’a pūai e te maita’i roa no te ‘ite maita’i a'e i te mau fifi a muri a'e, e no te rave i te mau fa’aotira’a tano no te fa’atītī’aifaro i te ‘ohipa hou te taiete e fifi mau ai.
E tano tā ‘outou e fāriu atu e fārerei i te mau ta’ata ‘aravihi no te rave i te hō’ē hi'opo'ara’a.
E ti’a tā ‘outou e fārerei i te piha tapiho’ora’a, tapiha’ara’a, taiete ‘ohipa e te mau tōro’a (CCISM) no te fāna’o i te hō’ē tuatāpapara’a no te fa’a’āpīra’a i te terera’a o te ‘ohipa. E mea tāmoni ‘ore teie hi'opo'ara’a ē e fa’ati’a ia ‘outou, ma te tauturuhia e te hō’ē ta’ata toro'a, ‘ia hi'opo'a i te huru o tā ‘outou taiete e ‘ia feruri i te mau rave'a ‘āpī no te fa’aiti i te mau fifi i te pae moni.
E ti’a ato’a tā ‘outou e ani i te hō’ē ta’ata ha’apa’o faufa’a ‘aravihi o te tauturu ia ‘outou ‘ia rave i tā ‘outou hi’opo’ara’a i te pae fa’anava’ira’a faufa’a e i te pae moni.
Te mau fa’anahora’a no te arai i te mau fifi i te taiete
Te fa’auera’a ta’a’ē
Ei ta’ata fa’atere, e nehenehe tā ‘outou e ani i te Tiripuna no te Tapiho’ora’a no Pape’ete ‘ia mā’iti i te hō’ē ti’a ha’avāra’a ta’a’ē no te tauturu ia ‘outou ‘ia arai e ‘ia ‘imi i te rave’a nō te ha’apae i te mau fifi ta’a’ē. Mai te mea ē, e ‘ohipa oia no te mau fifi i te pae moni, e tano ato’a te ti'a e tauturu ia ‘outou ‘ia fa’a’āfaro i te mau mārōra’a e tā ‘outou mau ta’ata tuha’a taiete, te feiā ho’o e aore rā te mau hoa ‘ohipa.
I roto i teie fa’anahora’a auhoa, e vai noa ‘outou ei fa’atere no tā ‘outou taiete ē e tāmau noa ‘outou i te rave i te mau fa’aotira’a ato’a. Te aura’a ra, e’ita tā ‘outou mau hōani, tā ‘outou mau ta’ata tuha’a taiete, e aore rā, tā ‘outou mau ta’ata tata'u e ‘ite i tā ‘outou mau fifi.
No te arai i te mau fifi i te pae moni, e ‘imi te ta’ata ha’apa’o i te mau parau fa’aau no te fa’a’ōhie i te aufaura’a i te mau tārahu a te taiete i te feiā i ‘aitārahu (te mau fare moni, te feiā tu’u moni, te feiā ho’o tao'a, e te vai atu ā).
No te fāna’o i te hō’ē fa’auera’a ta’a’ē, eiaha te taiete e topatari.
Mai te peu ē aita te taiete i tāpe’ahia i te aufaura’a hau atu i te 15 mahana e mai te peu e te fa’aruru ra oia i te mau fifi (i te pae o te ture, i te pae moni, i te pae fa’anava’ira’a faufa’a) aore ra e tano e mana'ohia (te mau fifi no te aufaura’a, fa’aeara’a i te ‘ohipa, e te tahi atu ā), e ti’a oia e fa’a’ohipa i te hō’ē fa’anahora’a fa’aaura’a.
I roto i teie fa’anahora’a auhoa, o te nōminora’a īa i te hō’ē ta’ata fa’aau e te Tiripuna no te Tapiho’ora’a no Pape’ete. Hō’ē ā ti’ara’a to te ta’ata fa’aau e te ti'a, e no reira, te fa’ariro nei oia iana iho ei ta’ata fa’aau no te ‘imi i te hō’ē fa’aaura’a auhoa i rotopū i te taiete e te feiā i ‘aitarahuhia. Na te ra’atira e fa’atere i tāna taiete e fa’atere i te roara’a o te ‘ohipa.
Eiaha teie fa’anahora’a ‘ia hau atu i te 4 ‘āva’e, e fa’aitoito te reira i na pae to’opiti ‘ia ‘ite ‘oi’oi i te hō’ē fa’aaura’a.
Mai te peu e aita te taiete i topatari e i roto i te mau fifi i te pae moni, e ti’a tā ‘outou e ani i te arai i te tārahu, tei niuhia i ni’a i te hō’ē ā fa’auera’a tumu e te fa’aaura’a aore ra te fa’auera’a Pōrīnetia. I Pōrīnetia, na te fare hi’opo’ara’a moni o te ara moana (I.E.O. M).
Mai te peu ē ua ha’amata ‘ā’ena te hō’ē fa’anahora’a fa’aaura’a aore ra te hō’ē fa’auera’a ta’a’ē, e tano te arai e ‘ohipa āmui e te ta’ata fa’aau aore ra te ti’a mai te peu e ua fari’i oia i tāna parau fa’ati’a. E tano rā te ta’ata fa’aau aore ra te ti’a e pāto’i i te arai.
E rave'a tāmoni ‘ore te arai tārahu no te mau taiete ato’a e fifi ra, noatu te ti’ara’a, te matahiti e te ‘ohipa.
‘Ia fa’aruru ana'e te taiete i te mau fifi e ‘ia fifi roa te tupura’a, e tano e e rave rahi mau ‘ohipa e te mau terera’a ‘ohipa, na roto i te anira’a a te fa’atere aore ra a te feiā i ‘aitarahuhia. Mai te peu ē e au ra e e’ita e nehenehe e ‘ape i te hō’ē fa’aeara’a aufaura’a, e mea faufa’a ‘ia ‘ohipa ‘oi’oi i mua i te Tiripuna no te Tapiho’ora’a no Pape’ete.
Te fa’aterera’a i te mau tārahu tei ‘ore i aufauhia
‘Ia ‘ore tā ‘outou mau hōani e aufau, e nehenehe te reira e riro ei fifi no tā ‘outou moni putu. E mea faufa’a ‘ia ha’apa’o maita’i i te mau aufaura’a taere, i roto i te mau taime poto, no te ‘ape i te orera’a e aufau. E ha’amata te fa’aterera’a maita’i i te mau aufaura’a a te mau hōani na roto i te hi'opo'ara’a pāpū i tā ‘outou tāpura faufa’a, ‘ia ‘ite ‘outou i te taime mau i te mau taere i roto i te mau aufaura’a e te mau moni e titauhia. I muri iho, e hi'opo'a ‘outou i tā ‘outou mau hōani ē, mai te mea e titauhia, e ha’amata i te hō’ē fa’anahora’a no te ani i te fa’aho’ira’a.
Te huru o te fa’aeara’a o te mau aufaura’a
E fa’arirohia te hō’ē taiete ei taiete tei tāpe’a i te aufaura’a mai te mea ē, aita e nava'i fa’ahou tāna moni no te aufau i tāna mau tārahu. E titauhia ‘ia topatari, oia ho'i, ‘ia fa’a’ite i te fa’aeara’a o te aufaura’a, eiaha i muri a'e i te 45 mahana i muri a'e i te tai'o mahana o te fa’aeara’a i te aufaura’a. E rave rahi mau rave'a e vai ra iana :
- Ha’amatara’a i te hō’ē fa’anahora’a no te fa’aaura’a
- Ha’amata i te hō’ē fa’anahora’a no te fāri’ira’a i mua i te ture (e tano e fa’aho’i fa’ahou mai i te ‘ohipa) ;
- Ha’amata i te hō’ē fa’anahora’a ha’avāra’a (e’ita e nehenehe e fa’aho’i fa’ahou).
No te fa’a’ite i te fa’aeara’a o te aufaura’a, e mea ti'a ia ‘outou ‘ia niuniu atu i te :
- I te tiripuna tapiho’ora’a– Te mau ‘ohipa tapiho’ora’a e aore rā, te ‘ohipa rima’ī
- I te Tiripuna ha’avāra’a matamua – Te tahi atu mau ‘ohipa
Te mau ‘ohipa no te topatarira’a
Te tu’u nei te mau ha’avāra’a i te hō’ē taiete i roto i te fifi i raro a'e i te hi’opo’ara’a a te ha’avāra’a. Te ‘ōpani nei te reira i te feiā i ‘aitārahu ‘ia ‘ohipa tāta’itahi e te fa’anaho nei i te aufaura’a i te mau tārahu a te taiete i raro a'e i te hi'opo'araa’ a te Hau. Te vai ra e 3 fa’anahora’a no te topatarira’a, ‘ia au i te huru o te mau fifi o te taiete.
Te fa’anahora’a no te pārurura’a
Mai te peu ē aita tā ‘outou taiete i tāpe’ahia atu ra i te mau aufaura’a, e nehenehe tāna e fa’a’ohipa i te hō’ē rave’a pārurura’a. ‘E’ere teie fa’anahora’a i te mea ‘ōhie ē e ti'a ‘ia anihia te reira.
‘Ia matara ana'e te fa’anahora’a, e tāpe’ahia te mau tārahu ato’a a te taiete. Na te reira e fa’ati’a i te mau tino ha’avāra’a ‘ia fa’anaho i te hō’ē fa’anahora’a pārurura’a, i muri a'e i te hō’ē tau hi'opo'ara’a fa’ata’ahia. Ua taere teie fa’anahora’a pārurura’a i te aufaura’a i te mau tārahu e ua horo'a mai i te mau rave'a rau no te fa’atītī’aifaro i te huru moni o te taiete. Te fā o te ‘apera’a īa i te fa’aeara’a o fa’aeara’a o te ‘ohipa a te taiete i te rave'a no te fa’a’āfaro i tōna mau fifi i te pae moni.
Mai te peu ē e’ita te fa’anahora’a pārurura’a e nae’ahia i te mau tāpa’o i hina’arohia, aore ra mai te peu ē e’ita te reira e fa’aturahia, e fa’a’āpīhia īa te taiete e aore rā, e fa’a’orehia te reira.
No te ani i te hō’ē fa’anahora’a pārurura’a, e mea ti'a ia ‘outou ‘ia niuniu atu i te :
- I te Tiripuna Tapiho’ora’a– Te mau ‘ohipa tapiho’ora’a e aore rā, te ‘ohipa rima’ī
- I te Tiripuna ha’avāra’a matamua – Te tahi atu mau ‘ohipa
2. Te ti’ara’a i mua i te ture
Mai te mea ē, aita te taiete i aufau i raro mai i te 45 mahana, e tano tāna e ani i te ti’ara’a aufau i mua i te ture. E tano ato’a teie fa’anahora’a e anihia e te hō’ē ta’ata ‘aitārahu.
Te fā o te fāri’ira’a o te fa’ati’ara’a īa i te taiete ‘ia tāmau noa e ‘ia ha’amata fa’ahou i tāna ‘ohipa e tae roa atu i te taime e ‘āfaro ai tāna mau fifi i te pae moni. E tāpe’ahia te mau ‘ohipa, te moni ‘āpī e te mau māra’ara’a i te taime iho a matara ai te ‘ohipa.
E ha’amata te parau no te fari’i na roto i te hō’ē tau hi'opo'ara’a, i te hope’a o te reira e ravehia ai te hō’ē hi'opo'ara’a i te pae fa’arava’ira’a faufa’a e i te pae tōtiare. Te fa’ata’a ra teie parau fa’ata’a i te mau fifi tā te taiete e fārerei ē e nehenehe e tuatāpapa, mai te peu ē te vai ra, i te mau rave’a ta’a’ē o te fa’aora i te taiete. E fa’ata’ahia te mau rave'a i ma'itihia i roto i te hō’ē fa’anahora’a no te fa’aho’i mai, e’ita e hau atu i te 10 matahiti, e o te fa’ata’a ra i te fa’a’āpīra’a ‘āpī o te mau tārahu e te mau rave'a e ravehia no te fa’atītī’aifaro i te huru fa’arava’ira’a faufa’a o te taiete. E titau paha te fa’anahora’a no te tihātira’a i te ‘ohipa.
Mai te peu ē, i muri a'e i te tau hi'opo'ara’a, e mana'o te tino ha’avāra’a e e’ita e nehenehe e fa’aho’ihia, aore ra mai te peu e te tāmau noa ra te terera’a o te taiete i te ino noa atu te fa’anahora’a no te fa’aho’i mai, e tu’uhia īa oia i roto i te ha’avāra’a.
No te ani i te ti’ara’a fari’i, e mea ti'a ia ‘outou ‘ia niuniu atu i te :
- I te Tiripuna Tapiho’ora’a– Te mau ‘ohipa tapiho’ora’a e aore rā, te ‘ohipa rima’ī
- I te Tiripuna ha’avāra’a matamua – Te tahi atu mau ‘ohipa
Te fa’a’orera’a i te taiete i mua i te ha’avāra’a
E tupu noa te fa’a’orera’a i te ha’avāra’a mai te peu ē aita hō’ē a'e o te mau fa’anahora’a na mua atu i manuia. ‘Ia matara ana'e te reira, e tatarahia te ra’atira i tōna ti’ara’a ē e ha’apāpūhia te fa’aterera’a o te taiete e te hō’ē ta’ata ha’apa’o i te mau faufa’a a te tiripuna, o te fa’anaho i te mau ‘ohipa tāmāra’a huru rau no te fa’atītī’aifaro i te mau tārahu a te taiete e no te fa’atupu i tāna mau faufa’a. Tei raro a'e teie mau ‘ohipa i te hō’ē taime i fa’ata’ahia e te tiripuna titauhia.
‘Ia hope ana'e te fa’anahora’a no te fa’a’orera’a, e fa’aea te taiete i te mau ‘ohipa ato’a. Tera rā, i roto i te tahi mau tupura’a, e nehenehe te taiete e rave i te ta’ato’ara’a aore ra i te hō’ē tuha’a, e nehenehe īa oia e tāpe’a aore ra e rave fa’ahou i tāna ‘ohipa. E nehenehe te hō’ē ta’ata ‘aitārahu, te hō’ē ta’ata horo’a tārahu aore ra te ‘auvaha ture e ani i te fa’a’orera’a i te ha’avāra’a, ē e ravehia te reira i :
- I te Tiripuna Tapiho’ora’a– Te mau ‘ohipa tapiho’ora’a e aore rā, te ‘ohipa rima’ī
- I te Tiripuna ha’avāra’a matamua – Te tahi atu mau ‘ohipa
No te ta’ata fa’atere, ‘ia fifi ana'e te huru o te taiete, e mea faufa’a ia ohipa vitiviti. Oia mau, mai te peu e aita oia i na reira, te rave ra īa oia i te hō’ē hape i roto i te fa’aterera’a o tāna taiete, o tei ‘āpiti atu i roto i te fa’a’orera’a i te ha’avāra’a. No reira, e nehenehe oia e fa’autu’ahia e tae roa mai i te topatarira’a e te ōpanira’a i te fa’aterera’a i te hō’ē taiete.
Ei fatu taiete, e fa’aruru ‘outou i te mau fifi, na te āraira’a i te reira e fa’ati’a ia ‘outou ‘ia vai hau noa e ‘ia ha’apāpū i te vai maoro o tā ‘outou ‘ohipa. Teie te tahi mau mana'o tauturu no te tauturu ia ‘outou ‘ia ‘ite i te mau fifi e ‘ia fa’a’āfaro i te reira hou te fifi e ino roa ai.
‘Ia ‘ite ‘oi’oi ana'e ‘outou i te mau tāpa’o o te fifi, e ‘ōhie ato’a īa ‘ia fa’a’āfaro i te reira. ‘E’ere noa te mau fifi i te pae moni. E nehenehe te reira e fa’a’ohipahia (aita i manuia, ua ino te mātini, ua taere te hāponora’a, e te tahi atu ā), i te pae tōtiare (te mārōra’a e te hō’ē rave ‘ohipa e aore rā, i te hō’ē ta’ata tuha’a taiete), i te pae no te ture (te hō’ē fa’anahora’a ture ‘āpī, e te tahi atu ā) e aore rā, i te hō’ē ‘ohipa no rāpae mai (te mau tāfifi). E mea ti'a ia ‘outou ‘ia vai ara noa e eiaha roa e ha’amo’e i te mau tapa'o fa’aarara’a e nehenehe e tupu i roto i te orara’a o tā ‘outou taiete :
- Te topara’a o te moni ‘āfata : Noatu e mara’a tā ‘outou ho’ora’a moni, e nehenehe te nava'i ‘ore o tā ‘outou moni ‘āfata e arata'i i tā ‘outou taiete i te pau ;
- Te taere i te aufaura’a i te feiā ho’o tao'a, te feiā rave ‘ohipa e aore rā te feiā rave ha’a ;
- Te fa’aitira’a i te nūmera o te mau poro'i aore ra te fa’ahepora’a ia fa’atopa i tā ‘outou mau ho’o no te fa’aruru i te tata'ura’a, ma te ataata e e’ita e ‘āpī fa’ahou
- Te topara’a o te maita’i o te tavinira’a e aore rā, o te tauiha’a ;
- Te ‘erera’a i te mōrare o te pūpū e aore rā, te māra’ara’a o te mārōra’a i roto i te pūpū. E nehenehe te reira e tupu no te hō’ē fa’aterera’a tano ‘ore e aore rā, no te hō’ē huru ta’ata ha’afifi te huru, no te pāpū ‘ore ato’a rā i te pae fa’arava’ira’a faufa’a e aore rā, no te rohirohi rahi ;
Te hi'opo'ara’a i te taiete
Te hi'opo'ara’a i te taiete o te hō’ē īa mauha’a hi'opo'ara’a o te fa’ati’a i te hi'opo'ara’a i te mātete, te tata'ura’a, e te mana’o tata'u o tā ‘outou taiete. E mauha’a pūai e te maita’i roa no te ‘ite maita’i a'e i te mau fifi a muri a'e, e no te rave i te mau fa’aotira’a tano no te fa’atītī’aifaro i te ‘ohipa hou te taiete e fifi mau ai.
E tano tā ‘outou e fāriu atu e fārerei i te mau ta’ata ‘aravihi no te rave i te hō’ē hi'opo'ara’a.
E ti’a tā ‘outou e fārerei i te piha tapiho’ora’a, tapiha’ara’a, taiete ‘ohipa e te mau tōro’a (CCISM) no te fāna’o i te hō’ē tuatāpapara’a no te fa’a’āpīra’a i te terera’a o te ‘ohipa. E mea tāmoni ‘ore teie hi'opo'ara’a ē e fa’ati’a ia ‘outou, ma te tauturuhia e te hō’ē ta’ata toro'a, ‘ia hi'opo'a i te huru o tā ‘outou taiete e ‘ia feruri i te mau rave'a ‘āpī no te fa’aiti i te mau fifi i te pae moni.
E ti’a ato’a tā ‘outou e ani i te hō’ē ta’ata ha’apa’o faufa’a ‘aravihi o te tauturu ia ‘outou ‘ia rave i tā ‘outou hi’opo’ara’a i te pae fa’anava’ira’a faufa’a e i te pae moni.
Te mau fa’anahora’a no te arai i te mau fifi i te taiete
Te fa’auera’a ta’a’ē
Ei ta’ata fa’atere, e nehenehe tā ‘outou e ani i te Tiripuna no te Tapiho’ora’a no Pape’ete ‘ia mā’iti i te hō’ē ti’a ha’avāra’a ta’a’ē no te tauturu ia ‘outou ‘ia arai e ‘ia ‘imi i te rave’a nō te ha’apae i te mau fifi ta’a’ē. Mai te mea ē, e ‘ohipa oia no te mau fifi i te pae moni, e tano ato’a te ti'a e tauturu ia ‘outou ‘ia fa’a’āfaro i te mau mārōra’a e tā ‘outou mau ta’ata tuha’a taiete, te feiā ho’o e aore rā te mau hoa ‘ohipa.
I roto i teie fa’anahora’a auhoa, e vai noa ‘outou ei fa’atere no tā ‘outou taiete ē e tāmau noa ‘outou i te rave i te mau fa’aotira’a ato’a. Te aura’a ra, e’ita tā ‘outou mau hōani, tā ‘outou mau ta’ata tuha’a taiete, e aore rā, tā ‘outou mau ta’ata tata'u e ‘ite i tā ‘outou mau fifi.
No te arai i te mau fifi i te pae moni, e ‘imi te ta’ata ha’apa’o i te mau parau fa’aau no te fa’a’ōhie i te aufaura’a i te mau tārahu a te taiete i te feiā i ‘aitārahu (te mau fare moni, te feiā tu’u moni, te feiā ho’o tao'a, e te vai atu ā).
No te fāna’o i te hō’ē fa’auera’a ta’a’ē, eiaha te taiete e topatari.
Mai te peu ē aita te taiete i tāpe’ahia i te aufaura’a hau atu i te 15 mahana e mai te peu e te fa’aruru ra oia i te mau fifi (i te pae o te ture, i te pae moni, i te pae fa’anava’ira’a faufa’a) aore ra e tano e mana'ohia (te mau fifi no te aufaura’a, fa’aeara’a i te ‘ohipa, e te tahi atu ā), e ti’a oia e fa’a’ohipa i te hō’ē fa’anahora’a fa’aaura’a.
I roto i teie fa’anahora’a auhoa, o te nōminora’a īa i te hō’ē ta’ata fa’aau e te Tiripuna no te Tapiho’ora’a no Pape’ete. Hō’ē ā ti’ara’a to te ta’ata fa’aau e te ti'a, e no reira, te fa’ariro nei oia iana iho ei ta’ata fa’aau no te ‘imi i te hō’ē fa’aaura’a auhoa i rotopū i te taiete e te feiā i ‘aitarahuhia. Na te ra’atira e fa’atere i tāna taiete e fa’atere i te roara’a o te ‘ohipa.
Eiaha teie fa’anahora’a ‘ia hau atu i te 4 ‘āva’e, e fa’aitoito te reira i na pae to’opiti ‘ia ‘ite ‘oi’oi i te hō’ē fa’aaura’a.
Mai te peu e aita te taiete i topatari e i roto i te mau fifi i te pae moni, e ti’a tā ‘outou e ani i te arai i te tārahu, tei niuhia i ni’a i te hō’ē ā fa’auera’a tumu e te fa’aaura’a aore ra te fa’auera’a Pōrīnetia. I Pōrīnetia, na te fare hi’opo’ara’a moni o te ara moana (I.E.O. M).
Mai te peu ē ua ha’amata ‘ā’ena te hō’ē fa’anahora’a fa’aaura’a aore ra te hō’ē fa’auera’a ta’a’ē, e tano te arai e ‘ohipa āmui e te ta’ata fa’aau aore ra te ti’a mai te peu e ua fari’i oia i tāna parau fa’ati’a. E tano rā te ta’ata fa’aau aore ra te ti’a e pāto’i i te arai.
E rave'a tāmoni ‘ore te arai tārahu no te mau taiete ato’a e fifi ra, noatu te ti’ara’a, te matahiti e te ‘ohipa.