Fa’aterera’a i tā ‘outou taiete
E mea ti'a i te fa’atere o te taiete ‘ia ‘ite i te mau tītaura’a no te ha’apa’ora’a faufa’a, te tute e te orara’a tōtiare no tāna ‘taiete. E tauturu te mau tāpura ha’a ia ‘outou ‘ia fa’atere i tā ‘outou taiete no te ape i te mau mea maere ‘ore.
E rave rahi mau tītaura’a i roto i te fa’aterera’a i te hō’ē taiete, ē e nehenehe te fa’anahonahora’a ‘ore e fa’atupu i te mau fifi o te nehenehe e ha’afifi i te terera’a o tā ‘outou taiete. Teie te mau ha’amāramaramara’a faufa’a ato’a e te tahi mau mana'o tauturu no te fa’atere maita’i a'e i tā ‘outou taiete.
Te mau tītaura’a no te ha’apa’ora’a faufa’a
E mea ti'a i te mau taiete ato’a ‘ia tāpe’a tāmau noa i tā rātou mau tapura moni, noatu te huru o tā rātou ‘ohipa e tā rātou mau ti’ara’a taiete, oia ho’i :
- Te horo’ara’a i te mau tapa’o ho’o, eiaha rā no te ho’ora’a i te mau tauiha’a i te mau ta’ata (eiaha rā te mau ho’ora’a ātea) ;
- tāpa’opa’o i te mau parau tuatāpapara’a ato’a ‘ia au i te tau e a tāpe’a i te reira no te hō’ē a'e 10 matahiti ;
- tāpura i te mau faufa’a e te mau hōpoi’a a te taiete hō’ē a'e taime i te matahiti ;
- A papa'i i te mau tāpura faufa’a tuha’a moni matahiti no te matahiti tāta’itahi (terera’a faufa’a, puta faufa’a hope’a, parau ‘āpiti ;
- A tāpe’a i te hō’ē ‘āfata moni no te ‘ohipa.
E mea ti'a ia ‘outou ‘ia fa’a’ite i te tino ha’apa’o i tā ‘outou ha’amatara’a ‘ohipa, te mau tauira’a ato’a i roto i tā ‘outou taiete (‘ohipa ‘āpī, tauira’a i te vāhi nohora’a, rave ‘ohipa ‘āpī, e te tahi atu ā) e tae noatu i te fa’aeara’a o tā ‘outou ‘ohipa. Na teie pū e ha’apa’o i tā’oe taiete :
- Te mau tuha’a matamua – piha fa’a’apu e rava’ai nā roto (CAPL) ;
- Te mau ‘ohipa ‘e’ere i te ‘ohipa tapiho’ora’a - fa’aterera’a o te tute e te aufau a te hau (DICP) ; https://www.service-public.pf/dicp/ , https://mesimpots.gov.pf/compte/
- Te tahi atu mau ‘ohipa - Pū no te mau ‘ohipa taiete e te CCISM
Te mau poro’ira’a i te matahiti
E mea ti'a ia ‘outou ‘ia fa’a’ite i te fāito o tā ‘outou mau poro’ira’a matahiti (ia te fāito CAF) na mua a'e i te 31 no tēnuare o te matahiti i ma'iri a’e nei.
Fāito CAF : te fāito o te tao'a i te ‘ōti’a o te fenua e hāpono mai, hou a aufau ai i te mau tute e te mau ti’ara’a mana, e te mau ha’amāu’ara’a no te utara’a e te pārurura’a e titauhia no te taera’a mai i te fenua.
Tute i ni’a faufa’a i te faufa’a hau (TVA)
Te ta’ata ato’a e rave ra i te hō’ē ‘ohipa fa’arava’ira’a faufa’a nōna iho, e aufauhia īa i te TVA, maori rā no te mau tauiha’a e te mau ‘ohipa tei ha’apa’ohia :
- Te mau mea faufa’a roa
- Te mōrī, te mōrī mātini, te mōrī hinu e te māhu
- Te mau ‘ohipa rima’ī matauhia mai te mea e ho’ohia e te ta’ata hāmani
- Te mau tao'a fa’a’apu aore ra tāi’a tei ‘ore i hāmanihia
- Hāponora’a i te mau tauiha’a
- Te horo’ara’a i te mau ‘ohipa i tā’aihia i te hāponora’a
- Te mau ‘ohipa a te mau toro'a taote e te mau toro'a rapa’aura’a
- Te tārahura’a i te mau fare aita e tauiha’a e aore rā e tauiha’a
- utara’a tauiha’a i te mau motu
E 3 fāito ta’a’ē tō te TVA :
- Te fa’aitira’a i te fāito e 5% - Te mā’a, te horo’ara’a i te mau ‘ohipa no te fa’autara’a i te mau horopātete, te nohora’a i roto i te mau fare hōtera, te uira
- Fāito rōpū 13% - Aita te mau ‘ohipa ato’a i ha’apaehia e aita i raro a'e i te moni iti
- Fāito 16% - Te mau tauiha’a ato’a, eiaha rā te mau tauiha’a tei ha’apaehia e aore rā tei raro a'e i te fāito fa’aitihia
E ti’a i te mau taiete ato’a ‘ia fa’a’ite i tāna TVA e ‘ia aufau i te reira i te DICP, ‘ia au i te mau ture e te mau tai'o mahana i ha’amauhia e tā rātou fa’anahora’a TVA.
| Te mau taiete tei raro a'e i te tute no te ‘ohipa ho’ora’a e te parau ho’ora’a matahiti (aita e TVA) | Te mau taiete e aufau i te tute a te taiete ma te fa’a’ite i te moni ‘āpī aore rā te tute moni |
|---|---|
| Taiete fatu otahi (EI) | Hō’ē noa mero tā’oti’ahia (EURL) – Mai te mea ua ma'itihia te tute taiete |
| Taiete tā’oti’ahia te hōpoi’a (EURL) | Taiete tā’oti’ahia (SARL) |
| Taiete tapa’o āmui (SNC) | taiete tapa’o āmui (SNC) – Mai te mea ua ma'itihia te tute taiete |
| Taiete tā’oti’ahia e te hau (SA) | |
| Taiete tuha’a taiete ‘ōhie (SAS) | |
| Tute no te ho’ora’a : | Ua ha’amauhia te fāito tute a te mau taiete i ni'a i te 25% |
Te mau tītaura’a tōtiare
Pārurura’a tōtiare
E titauhia ia ‘outou ‘ia tomo atu i roto i te fa’anahora’a no te rave i te ‘ohipa nōna iho (RNS) no te fāna’o i te pārurura’a tōtiare mai te mea e :
- Te rave nei ‘outou i te hō’ē ‘ohipa ei ta’ata rave ‘ohipa nōna iho ;
- Ua hau atu i te 6 ‘āva’e tā ‘outou orara’a i Pōrīnetia Farāni ;
- Ua hau atu tā ‘outou moni ‘āva’e i te 87 346 F CFP e aore rā, ua hau atu i te 97 346 F CFP tā ‘outou moni ‘āva’e to’opiti.
E 9,84% o tā ‘outou moni tāpe’ahia. I te mau matahiti ato’a, e tae atu i te 31 no mati no te hāpono mai i tā ‘outou parau tute no te matahiti i ma'iri a’e nei. Mai te peu e mea iti a'e aore ra ‘aifāito tā ‘outou moni i te 87 346 F CFP, aore ra mai te peu e mea iti a'e aore ra ua ‘aifāito tā ‘outou moni to’opiti i te 97 346 F CFP, e ti’a ia ‘outou ‘ia āmui atu i roto i te ‘āfata autaea’era’a.
E ti’a ato’a e aufau no te mau ati i te vāhi ravera’a ‘ohipa (fa’aitoitohia) e no te fa’atuha’ara’a.
E mea ti'a ‘ia fa’aarahia te tihepura’a i te hō’ē rave ‘ohipa ‘āpī na roto i te parau fa’aarara’a na mua a'e i te ravera’a i te ‘ohipa (DPAE), o te hāponohia i te ‘āfata turuuta’a (CPS). E fa’ati’a te DPAE i te rave ‘ohipa ‘ia fa’a’itehia i mua i te CPS e i te fa’aterera’a no te ‘ohipa, ‘ia tapa'o i te ta’ata rave ‘ohipa, ‘ia tapa'o iana i roto i te pū no te ea i te pae no te ‘ohipa e ‘ia ani i te hō’ē fārereira’a i te pū no te ea i te ‘ohipa.
Te mau fārereira’a i te taote
E mea titauhia te hi'opo'ara’a i te taote no te mau rave ‘ohipa ‘āpī ato’a, hou a rave ai i tā rātou ti’ara’a e aore rā, i roto i te 30 mahana i muri.
Parau no te moni ‘ohipa e te rave ‘ohipa (DMO)
Ia rave ana'e ‘outou i te hō’ē rave ‘ohipa, e mea ti'a ia ‘outou ‘ia rave i te hō’ē DMO i te mau ‘āva’e ato’a, eiaha i muri a'e i te 10 o te ‘āva’e i muri mai i te ‘āva’e e fa’a’itehia. Ua horo'ahia teie parau i te CPS.
Ei ta’ata rave ‘ohipa, te vai ra te tahi mau mauha’a no te tauturu ia ‘outou i roto i tā ‘outou mau fa’aotira’a. E tuatāpapa te tāpura i te mau mea faufa’a o tā ‘outou ‘ohipa ē e fa’ati’a ia ‘outou ‘ia ‘ite i te mau fa’ahope’ara’a ta te taiete e horo'a mai. Te fā o te ha’amaura’a īa i te hō’ē fa’anahora’a no ni'a i tā ‘outou mau ho’ora’a, tā ‘outou ha’amāu’ara’a, e te vai atu ra. e no reira, e fa’ananea i tā ‘outou mau fa’ahope’ara’a e tā ‘outou tai’o faufa’a ho’o.
fa’aara, fa’atere, ha’amaita’i : te tāpura ‘ohipa
No reira, ua riro te tāpura ‘ohipa ei mauha’a fa’aterera’a o te tauturu ia ‘outou i roto i te mau fa’aotira’a i te pae fa’anahonahora’a, te terera’a e te pae moni o tā ‘outou taiete.
No te hi'opo'a i te ea moni o tā ‘outou taiete e no te rave i te mau fa’aotira’a tu'ati maita’i, e mea faufa’a ‘ia fa’aineine ia ‘outou iho i te mau mauha’a fa’atere maita’i tei fa’atanohia i tā ‘outou ‘ohipa.
E rave'a maita’i roa te tāpura ‘ohipa no te hi'opo'a i tā ‘outou taiete e no te ape i te mau fifi. E ha’aputuputu te reira i te mau tapa'o ato’a o tā ‘outou fa’aterera’a (te tai’o faufa’a ho’o, te rahira’a o te mau hōani, te huru o te mau tao'a putu, te fāito o te fa’a’ohipara’a i te mātini, e te tahi atu ā), o te ti'a ‘ia fa’a’api-tāmau-hia. E rave rahi mau tāpura ‘ohipa e vai ra ē e rave rahi mau maita’i :
- ha’amau i te mau ōpuara’a ‘āpī no te ha’amaita’i i te hoturoa’a a tā ‘outou taiete ;
- Hi'opo'a e tāpe’a i te hoturoa’a i teie nei;
- arai i te mau fifi e te tahi atu mau tāfifira’a ;
- ‘iteātea i te ha’amatara’a o te hō’ē tauiha’a ‘āpī ;
- ‘iteātea i te tihepura’a ;
- Fa’aau i te hō’ē hina’aro moni ;
- e te vai atura
Te ta’ahira’a matamua, o te fa’ata’ara’a īa i te mau tapa'o tā ‘outou e hina’aro e fa’a’ohipa no te tauturu ia ‘outou ‘ia fa’atupu i te mau ōpuara’a e ti'a ‘ia rae’a hia. ‘Ia au i ta ‘outou ‘ohipa, te vai ra e 4 tapa'o o te nehenehe e tauturu ia ‘outou :
- Te mau tapa'o no te fa’arava’ira’a faufa’a (te mau ha’amāu’ara’a e te mau tai’o hope’a)
- Te mau tapa'o i te pae huru (te maita’i o te tauiha’a, te fa’anahora’a ‘ohipa) ;
- Te mau tapa'o o te ta’ata (te ‘ohipa a te feiā rave ‘ohipa) ;
- Te mau tapa'o no te hi'opo'ara’a i te ōpuara’a (te haerera’a i mua o te hō’ē ōpuara’a).
Ei fatu taiete, tei ia ‘outou te mā’itira’a eaha te mau tapa'o e riro ei mea faufa’a no tā ‘outou mau fāito e tā ‘outou mau ōpuara’a.
Na tāpura ‘ohipa matamua e 3 :
1. Te tāpura ‘ohipa « ha’a»
Te tāpura ‘ohipa o te hō’ē īa mauha’a no te fa’atere i te hō’ē taime poto o te fa’ati’a ia ‘outou ‘ia hi'opo'a i te terera’a o te mau fa’anahora’a ‘ohipa na roto i te tauturura’a a te mau tapa'o hi'opo'ara’a i te ‘ōpuara’a (te haerera’a i mua o te hō’ē ‘ōpuara’a). E fa’ati’a ato’a te reira i te mau ‘ohipa fa’atītī’aifarora’a ‘ia fa’a’ohipahia.
2. Te tāpura ‘ohipa « faufa’a moni » e aore rā, te tāpura fa’aterera’a
Te tāpura ‘ohipa ha’amāu’ara’a o te hō’ē īa mauha’a no te hi'opo'a maita’i i te mau nūmera mau e ‘ia fa’aau i te reira i te mau nūmera tohu. E nehenehe īa e ‘ite i te mau āteara’a ē e fa’ata’a i te tumu no te fa’atītī’aifaro i te reira.
3. Te tāpura ‘ohipa « fa’anahora’a »
Ua riro te tāpura ‘ohipa fa’anahora’a ei mauha’a no te fa’aterera’a maoro. E pāturu te reira i te fa’anahora’a e te fa’aterera’a i te fa’anahora’a rahi a te taiete ē e fa’ati’a i te taui i te mau ōpuara’a ei mau ōpuara’a ‘ohipa. E fa’a’ohipahia teie tāpura ‘ohipa no te hi'opo'a i te ‘ohipa e no te fa’atano i te fa’anahora’a e aore rā te mau rave'a e fa’a’ohipahia no te fa’a’ohipa i te reira. Mai te mea ē, aita tā ‘outou e mauha’a fa’atere āmui, e ti’a tā ‘outou e ha’aputu i te mau ha’amāramaramara’a ato’a na roto i te paparoro nō te tuatāpapara’a faufa’a, te aufaura’a, te hāmanira’a, e te tahi atu ā, e aore rā, o ‘outou ana'e.
O vai te nehenehe e tauturu ia ‘outou ?
No te fa’aterera’a i tā ‘outou mau tāpura moni, e nehenehe tā ‘outou e fārerei i te hō’ē ta’ata ha’apa’o faufa’a ‘aravihi. E nehenehe ato’a tā ‘outou e fārerei i te Piha tapiho’ora’a, tapiha’ara’a, taiete ‘ohipa e te mau tōro’a (CCISM), o te pūpū nei i te mau ha’api’ipi’ira’a rau na te feiā ‘āpī e ha’amau taiete ra (arata’ira’a, ture, e te tahi atu ā).
No te fa’atere i tā ‘outou tāpura faufa’a, e ti’a tā ‘outou e fārerei i te hō’ē ta’ata ha’apa’o faufa’a. E nehenehe ato’a ‘outou e fārerei i te piha tapiho’ora’a, tapiha’ara’a, taiete ‘ohipa e te mau toro’a (CCISM) o te pūpū nei i te mau ha’api’ipi’ira’a rau na te feiā taiete ‘āpī (te arata’ira’a, te pae nō te ture, e te tahi atu ā).
E rave rahi mau tītaura’a i roto i te fa’aterera’a i te hō’ē taiete, ē e nehenehe te fa’anahonahora’a ‘ore e fa’atupu i te mau fifi o te nehenehe e ha’afifi i te terera’a o tā ‘outou taiete. Teie te mau ha’amāramaramara’a faufa’a ato’a e te tahi mau mana'o tauturu no te fa’atere maita’i a'e i tā ‘outou taiete.
Te mau tītaura’a no te ha’apa’ora’a faufa’a
E mea ti'a i te mau taiete ato’a ‘ia tāpe’a tāmau noa i tā rātou mau tapura moni, noatu te huru o tā rātou ‘ohipa e tā rātou mau ti’ara’a taiete, oia ho’i :
- Te horo’ara’a i te mau tapa’o ho’o, eiaha rā no te ho’ora’a i te mau tauiha’a i te mau ta’ata (eiaha rā te mau ho’ora’a ātea) ;
- tāpa’opa’o i te mau parau tuatāpapara’a ato’a ‘ia au i te tau e a tāpe’a i te reira no te hō’ē a'e 10 matahiti ;
- tāpura i te mau faufa’a e te mau hōpoi’a a te taiete hō’ē a'e taime i te matahiti ;
- A papa'i i te mau tāpura faufa’a tuha’a moni matahiti no te matahiti tāta’itahi (terera’a faufa’a, puta faufa’a hope’a, parau ‘āpiti ;
- A tāpe’a i te hō’ē ‘āfata moni no te ‘ohipa.
E mea ti'a ia ‘outou ‘ia fa’a’ite i te tino ha’apa’o i tā ‘outou ha’amatara’a ‘ohipa, te mau tauira’a ato’a i roto i tā ‘outou taiete (‘ohipa ‘āpī, tauira’a i te vāhi nohora’a, rave ‘ohipa ‘āpī, e te tahi atu ā) e tae noatu i te fa’aeara’a o tā ‘outou ‘ohipa. Na teie pū e ha’apa’o i tā’oe taiete :
- Te mau tuha’a matamua – piha fa’a’apu e rava’ai nā roto (CAPL) ;
- Te mau ‘ohipa ‘e’ere i te ‘ohipa tapiho’ora’a - fa’aterera’a o te tute e te aufau a te hau (DICP) ; https://www.service-public.pf/dicp/ , https://mesimpots.gov.pf/compte/
- Te tahi atu mau ‘ohipa - Pū no te mau ‘ohipa taiete e te CCISM
Te mau poro’ira’a i te matahiti
E mea ti'a ia ‘outou ‘ia fa’a’ite i te fāito o tā ‘outou mau poro’ira’a matahiti (ia te fāito CAF) na mua a'e i te 31 no tēnuare o te matahiti i ma'iri a’e nei.
Fāito CAF : te fāito o te tao'a i te ‘ōti’a o te fenua e hāpono mai, hou a aufau ai i te mau tute e te mau ti’ara’a mana, e te mau ha’amāu’ara’a no te utara’a e te pārurura’a e titauhia no te taera’a mai i te fenua.
Tute i ni’a faufa’a i te faufa’a hau (TVA)
Te ta’ata ato’a e rave ra i te hō’ē ‘ohipa fa’arava’ira’a faufa’a nōna iho, e aufauhia īa i te TVA, maori rā no te mau tauiha’a e te mau ‘ohipa tei ha’apa’ohia :
- Te mau mea faufa’a roa
- Te mōrī, te mōrī mātini, te mōrī hinu e te māhu
- Te mau ‘ohipa rima’ī matauhia mai te mea e ho’ohia e te ta’ata hāmani
- Te mau tao'a fa’a’apu aore ra tāi’a tei ‘ore i hāmanihia
- Hāponora’a i te mau tauiha’a
- Te horo’ara’a i te mau ‘ohipa i tā’aihia i te hāponora’a
- Te mau ‘ohipa a te mau toro'a taote e te mau toro'a rapa’aura’a
- Te tārahura’a i te mau fare aita e tauiha’a e aore rā e tauiha’a
- utara’a tauiha’a i te mau motu
E 3 fāito ta’a’ē tō te TVA :
- Te fa’aitira’a i te fāito e 5% - Te mā’a, te horo’ara’a i te mau ‘ohipa no te fa’autara’a i te mau horopātete, te nohora’a i roto i te mau fare hōtera, te uira
- Fāito rōpū 13% - Aita te mau ‘ohipa ato’a i ha’apaehia e aita i raro a'e i te moni iti
- Fāito 16% - Te mau tauiha’a ato’a, eiaha rā te mau tauiha’a tei ha’apaehia e aore rā tei raro a'e i te fāito fa’aitihia
E ti’a i te mau taiete ato’a ‘ia fa’a’ite i tāna TVA e ‘ia aufau i te reira i te DICP, ‘ia au i te mau ture e te mau tai'o mahana i ha’amauhia e tā rātou fa’anahora’a TVA.
| Te mau taiete tei raro a'e i te tute no te ‘ohipa ho’ora’a e te parau ho’ora’a matahiti (aita e TVA) | Te mau taiete e aufau i te tute a te taiete ma te fa’a’ite i te moni ‘āpī aore rā te tute moni |
|---|---|
| Taiete fatu otahi (EI) | Hō’ē noa mero tā’oti’ahia (EURL) – Mai te mea ua ma'itihia te tute taiete |
| Taiete tā’oti’ahia te hōpoi’a (EURL) | Taiete tā’oti’ahia (SARL) |
| Taiete tapa’o āmui (SNC) | taiete tapa’o āmui (SNC) – Mai te mea ua ma'itihia te tute taiete |
| Taiete tā’oti’ahia e te hau (SA) | |
| Taiete tuha’a taiete ‘ōhie (SAS) | |
| Tute no te ho’ora’a : | Ua ha’amauhia te fāito tute a te mau taiete i ni'a i te 25% |
Te mau tītaura’a tōtiare
Pārurura’a tōtiare
E titauhia ia ‘outou ‘ia tomo atu i roto i te fa’anahora’a no te rave i te ‘ohipa nōna iho (RNS) no te fāna’o i te pārurura’a tōtiare mai te mea e :
- Te rave nei ‘outou i te hō’ē ‘ohipa ei ta’ata rave ‘ohipa nōna iho ;
- Ua hau atu i te 6 ‘āva’e tā ‘outou orara’a i Pōrīnetia Farāni ;
- Ua hau atu tā ‘outou moni ‘āva’e i te 87 346 F CFP e aore rā, ua hau atu i te 97 346 F CFP tā ‘outou moni ‘āva’e to’opiti.
E 9,84% o tā ‘outou moni tāpe’ahia. I te mau matahiti ato’a, e tae atu i te 31 no mati no te hāpono mai i tā ‘outou parau tute no te matahiti i ma'iri a’e nei. Mai te peu e mea iti a'e aore ra ‘aifāito tā ‘outou moni i te 87 346 F CFP, aore ra mai te peu e mea iti a'e aore ra ua ‘aifāito tā ‘outou moni to’opiti i te 97 346 F CFP, e ti’a ia ‘outou ‘ia āmui atu i roto i te ‘āfata autaea’era’a.
E ti’a ato’a e aufau no te mau ati i te vāhi ravera’a ‘ohipa (fa’aitoitohia) e no te fa’atuha’ara’a.
E mea ti'a ‘ia fa’aarahia te tihepura’a i te hō’ē rave ‘ohipa ‘āpī na roto i te parau fa’aarara’a na mua a'e i te ravera’a i te ‘ohipa (DPAE), o te hāponohia i te ‘āfata turuuta’a (CPS). E fa’ati’a te DPAE i te rave ‘ohipa ‘ia fa’a’itehia i mua i te CPS e i te fa’aterera’a no te ‘ohipa, ‘ia tapa'o i te ta’ata rave ‘ohipa, ‘ia tapa'o iana i roto i te pū no te ea i te pae no te ‘ohipa e ‘ia ani i te hō’ē fārereira’a i te pū no te ea i te ‘ohipa.
Te mau fārereira’a i te taote
E mea titauhia te hi'opo'ara’a i te taote no te mau rave ‘ohipa ‘āpī ato’a, hou a rave ai i tā rātou ti’ara’a e aore rā, i roto i te 30 mahana i muri.
Parau no te moni ‘ohipa e te rave ‘ohipa (DMO)
Ia rave ana'e ‘outou i te hō’ē rave ‘ohipa, e mea ti'a ia ‘outou ‘ia rave i te hō’ē DMO i te mau ‘āva’e ato’a, eiaha i muri a'e i te 10 o te ‘āva’e i muri mai i te ‘āva’e e fa’a’itehia. Ua horo'ahia teie parau i te CPS.